Thursday, July 18, 2013

Creaţii arhitecturale din Câmpulung Muscel .Expoziţie omagială „Arhitectura Berechet“






"La Centrul de Cultură Arhitecturală al Uniunii Arhitecţilor din România (UAR) - Bucureşti, a fost vernisată  marţi, 16 iulie, expoziţia de fotografie „Arhitectura Berechet în viziune Berechet. Creaţii din Câmpulung Muscel“. Expoziţia dedicată celui care a fost arhitect-şef al Patriarhiei Române între 1930 şi 1963 este deschisă publicului până pe 30 iulie.
Arhitecţi, oameni de cultură, oficialităţi, precum şi membrii familiei arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet au participat la vernisajul expoziţiei de fotografie şi au avut posibilitatea să admire capodoperele arhitecturale realizate pe parcursul a 35 de ani. „Expoziţia prezintă o serie de lucrări din cele circa 80 realizate de arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet în oraşul său natal, Câmpulung Muscel, între 1925 şi 1960. Sunt prezentate mai multe edificii publice, precum sediul primăriei, fostul sediu al prefecturii din Câmpulung Muscel, teatrul-cinematograf Jinga, şcolile primare nr. 1 şi nr. 6, fostul ateneu cultural al oraşului - actualul sediu al protoieriei şi, nu în ultimul rând, Mausoleul Eroilor de pe muntele Mateiaş, dedicat celor căzuţi pentru patrie în Primul Război Mondial. La toate acestea se adaugă o serie de restaurări, începând cu Mănăstirea Negru Vodă, apoi, una dintre cele mai vechi case ale oraşului, Vila Ştefănescu, actualmente sediul muzeului de etnografie şi folclor, şi case particulare precum Vila Anastase situată în vecinătatea primăriei“, ne-a spus Ştefan Ionescu-Berechet, preşedintele Asociaţiei „Arhitect Dimitrie Ionescu-Berechet“.
Despre personalitatea lui Dimitrie Ionescu-Berechet, precum şi despre aspecte referitoare la viaţa şi metodele sale de lucru au vorbit nepotul arhitectului, Ştefan Ionescu-Berechet, Radu Boroianu, secretar de stat în Ministerul Culturii, şi persoane care l-au cunoscut personal. „Am avut onoarea să-l cunosc pe arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet în momente care nu erau dintre cele mai facile. În anii aceia am fost domiciliat forţat, împreună cu familia mea, la Câmpulung Muscel. Tatăl meu a fost coleg cu Dimitrie Ionescu-Berechet, întrucât făcea parte dintre angajaţii civili ai Patriarhiei Române salvaţi într-un fel de rigorile vremii, pentru un timp, de Patriarhul de atunci. Pot să spun că Ionescu-Berechet este unul dintre acei arhitecţi care au marcat epoca şi care a avut şansa ca, şi după ce comunismul s-a instalat în România, să se poată manifesta sub acoperişul Bisericii Ortodoxe Române şi să nu-şi schimbe stilul care-l făcuse deja cunoscut. Consider că arhitecţi precum Dimitrie Ionescu-Berechet ar trebui să constituie obiectul de studiu al unei catedre speciale la facultăţile de arhitectură. Cred că, începând cu stilul brâncovenesc şi continuând cu marii arhitecţi, am putea crea un curent nou în arhitectura tânără care să nu ţină cont doar de modelele lumii actuale, ci să aducă în modernitate stilul românesc“, a declarat Radu Boroianu, secretar de stat în Ministerul Culturii.
Expoziţia face parte dintr-un proiect menit să readucă în atenţia specialiştilor şi a publicului larg activitatea unuia dintre marii creatori din spaţiul arhitecturii româneşti, Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969). Arhitect-şef al Patriarhiei Române între 1930 şi 1963, el este autorul a numeroase lucrări de arhitectură bisericească şi civilă, în ţară şi în străinătate. Expoziţia  „Arhitectura Berechet în viziune Berechet. Creaţii din Câmpulung Muscel“ este organizată de Asociaţia „Arhitect Dimitrie Ionescu-Berechet“, în colaborare cu UAR, prin Uniunea Arhitecţilor Bucureşti - filiala sector 3, şi în parteneriat cu Fundaţia „Arhitect design“."

sursa:  http://www.ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/expozitie-omagiala-arhitectura-berechet

Friday, July 12, 2013

Prezentarea emisiunii Tv din data de 4 iulie



Ora de veghe  4 iulie 2013
"Joia Excelenţelor. Dimitrie Ionescu Berechet, arhitectul a 100 de biserici

Îl evoc azi pe Dimitrie Ionescu Berechet (1896-1969), fost arhitect şef al Patriarhiei, cu nepotul său, Ştefan Ionescu Berechet. Un portofoliu absolut impresionant, de peste 400 de proiecte de arhitectură religioasă şi laică, printre care se numără Biserica Parcul Domeniilor (Caşin) şi Căminul şi paraclisul românesc de la Ierusalim.
Vă aştept la Naşul TV, de la ora 19.00."

sursa:  https://www.facebook.com/oradeveghe?fref=ts




Monday, July 8, 2013

Va invitam la expozitie!

Asociaţia Arhitect Dimitrie Ionescu-Berechet în colaborare cu Uniunea Arhitecţilor din România, prin Uniunea Arhitecţilor Bucureşti, filiala sector 3 şi în parteneriat cu Fundaţia Arhitext design, organizează expoziţia de fotografie intitulată Arhitectura Berechet în viziune Berechet. Creaţii din Câmpulung-Muscel, ce se va desfăşura la Centrul de Cultură Arhitecturală UAR, Bucureşti, str. Jean Louis Calderon, nr. 48, în perioada 16-30 iulie 2013.

Expoziţia are un caracter omagial şi face parte din proiectul Arhitectura Berechet în viziune Berechet, proiect menit să readucă în atenţia specialiştilor şi a publicului larg activitatea unuia dintre marii creatori din spaţiul arhitecturii româneşti, Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969). Arhitect şef al Patriarhiei Române între 1930-1963, el este autorul a numeroase lucrări de arhitectură bisericească şi civilă, în ţară şi în străinătate, dintre care un loc de frunte îl ocupă biserica Parcul Domeniilor (Caşin) din Bucureşti, Căminul şi biserica românească de la Ierusalim, Mausoleul eroilor de pe muntele Mateiaş sau Primăria din Câmpulung-Muscel.

Expoziţia prezintă o parte din cele circa 80 de edificii publice, locuinţe particulare, monumente comemorative şi funerare, proiectate sau amenajate de arhitectul Berechet în oraşul său natal Câmpulung-Muscel, între anii 1925-1960.
Nucleul actualei expoziţii îl constituie cele circa 140 de fotografii, purtând semnătura soţilor Cristina şi Ştefan Ionescu-Berechet, un cuplu deja sudat pe tărâmul artei fotografice, ce au fost prezentate la prima expoziţie din cadrul proiectului nostru, expoziţie care a avut loc la Galeria Arta din Câmpulung-Muscel, între 7 septembrie şi 15 noiembrie 2012 şi care s-a bucurat de un real succes. Nucleul originar a fost îmbogăţit printr-o serie de completări şi nuanţări, constând în fotografii de epocă şi de reproduceri ale unor planşe inedite purtând semnătura arhitectului Berechet, documentaţie provenind din arhiva Ştefan Ionescu-Berechet.

Vernisajul expoziţiei va avea loc marţi 16 iulie 2013, ora 17.00.

Parteneri media: 7 seri, 24 fun, Arhitext, Artline. ro, Art Act Magazine, B365.ro, Calendar Evenimente, Dacicool.ro, Igloo, Onlinegallery.ro, Radio France International, Radio Trinitas, Roarthitect.ro, Trinitas TV, Web Cultura.

Relaţii suplimentare:
Ştefan Ionescu-Berechet, preşedintele Asociaţiei Arhitect Dimitrie Ionescu Berechet
E-mail: asociatiaarhitectberechet@yahoo.ro; stefanberechet@yahoo.com
Tel: 0745.37.09.32

Monday, July 1, 2013

Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969) Arhitectul care a proiectat peste 100 de biserici




În seara zilei de 1 iulie 1969, în apartamentul său din Bucureşti, trecea la cele veşnice, după o scurtă, dar grea suferinţă, arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet, arhitect-şef al Patriarhiei Române timp de mai bine de trei decenii (1930-1963). Transmiţând familiei condoleanţele sale, vrednicul de pomenire patriarh Justinian sublinia faptul că activitatea îndelungată a arhitectului Berechet ca „arhitect-şef al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi al Patriarhiei Române, în care a dovedit rară competenţă, ales gust artistic şi cald ataşament faţă de Biserica Ortodoxă Română, i-a atras întreaga preţuire şi afecţiune a ierarhilor şi slujitorilor Bisericii noastre“.
Majoritatea lucrărilor de arhitectură executate în Biserica Ortodoxă Română între 1930 şi 1969 poartă direct sau indirect amprenta lui Dimitrie Ionescu-Berechet. Portofoliul său conţine peste 400 de proiecte şi impresionează prin diversitate, calitate şi cantitate.
 A proiectat peste 100 de biserici noi, dintre care pomenim doar câteva: Biserica şi Căminul românesc de la Ierusalim, bisericile Parcul Domeniilor (Caşin) şi „Sfânta Vineri“ Nouă (Titulescu) din Bucureşti, catedrala din Hunedoara ori bisericile mănăstirilor Maglavit, Vladimireşti şi Ciorogârla. Ca membru activ în Direcţia Monumentelor Istorice, a lucrat la restaurarea şi amenajarea a numeroase biserici şi incinte mănăstireşti cu valoare de monument istoric, precum Schitul Maicilor din Bucureşti, mănăstirile Plumbuita, Văcăreşti, Hurezi, Cernica, Căldăruşani, Dealu, Sinaia, Viforâta, Bistriţa-Neamţ şi Negru-Vodă (Câmpulung-Muscel). A executat lucrări de amenajare la Reşedinţa patriarhală din Bucureşti şi a proiectat-o pe cea din Dragoslavele, la care se adaugă numeroase case de odihnă ale preoţilor (Techirghiol, Durău, Cheia etc.), sedii de protoierii, case parohiale, clopotniţe şi chiar pisanii.
Un aspect important al creaţiei arhitectului Berechet îl constituie proiectele sale de sculptură şi feronerie bisericească. Pot fi citate aici câteva veritabile capodopere ale artei bisericeşti contemporane, precum: tâmplele bisericilor „Sfântul Elefterie“ şi Parcul Domeniilor din Bucureşti, cea a paraclisului Mănăstirii Antim sau a Mănăstirii Dealu; mobilierul Reşedinţei patriarhale din Bucureşti, al Bibliotecii Sf. Sinod de la Mănăstirea Antim, al catedralelor din Bucureşti şi Iaşi; baldachinul Sf. Calinic de la Cernica; lespedea funerară a Sf. Mitropolit Grigorie Dascălul de la Mănăstirea Căldăruşani; candelabrul catedralei din Cluj. La toate acestea se adaugă numeroase troiţe, monumente funerare ori modele decorative pentru odăjdii, candele, ferecături de Evangheliare, vase sfinte şi calendare bisericeşti. În calitatea sa de membru fondator al Comisiei de Pictură Bisericească a Patriarhiei Române, a fost cooptat în numeroase recepţii şi examene de pictură bisericească.
Arhitectul Berechet a fost extrem de activ şi în domeniul arhitecturii civile, proiectând numeroase edificii publice (Primăria din Câmpulung-Muscel, Mausoleul de la Mateiaş, Teatrul din Bacău, Liceul de fete şi Şcoala nr. 1 din Câmpulung-Muscel etc.) şi locuinţe particulare (hoteluri, blocuri, vile sau case). Numai în oraşul său natal, Câmpulung-Muscel, de care l-a legat o dragoste profundă, Dimitrie Ionescu-Berechet a proiectat un număr de circa 80 de lucrări.
Prolifica şi valoroasa sa activitate a fost recunoscută încă din timpul vieţii, printr-o serie de distincţii şi decoraţii acordate: premiul Salonului oficial de arhitectură din 1928, Ordinul Sf. Mormânt Ortodox primit de la patriarhul Damian al Ierusalimului în 1930, Meritul cultural pentru culte (1941) şi Coroana României în grad de ofiţer (1947). Chiar şi în 1957 Statul Român i-a recunoscut meritele incontestabile, acordându-i o pensie personală de merit, distincţie de care se bucurau doar câţiva arhitecţi români de mare prestigiu.
„Nu am făcut din serviciul meu un simplu oficiu salarial, afirma el însuşi, ci prin priceperea şi râvna mea, am căutat să fac din el un loc de slujire a Domnului şi a aşezării Sale“. Arhitectul Berechet a fost un om al Bisericii în sensul deplin al cuvântului, nu doar prin profesia sa, ci şi prin aşezarea sa interioară. Arhitectul de mare talent, profesionistul desăvârşit, a fost dublat de un mare caracter, de omul credincios, smerit şi elegant, care avea mereu câte o vorbă bună pentru semenii săi. Şi despre care toţi cei ce l-au cunoscut de-a lungul vremii nu aveau decât cuvinte de laudă şi de admiraţie. Înţelegem mai bine dragostea arhitectului Berechet faţă de Dumnezeu şi Biserica Sa, dacă avem în vedere faptul că el provenea dintr-o familie evlavioasă din Câmpulung-Muscel, având în ascendenţa sa o seamă de slujitori ai altarului şi ctitori de biserici. De la bunicul său patern, „zugravul Ion Gârniţă“, un pictor bisericesc activ în Câmpulung şi judeţul Muscel în prima jumătate a sec. al XIX-lea, a moştenit arhitectul Berechet talentul său artistic, valorificat într-un mod magistral pe tărâmul arhitecturii bisericeşti.
De la adormirea sa, au trecut aproape patru decenii şi jumătate. Pecetea talentului său creator a rămas însă întipărită în piatră, iar memoria sufletului său nobil înscrisă în conştiinţele celor ce l-au cunoscut. Pentru ca această memorie să nu se piardă, pentru ca numele şi opera sa să fie cunoscute şi în viitor, urmaşii săi au înfiinţat o asociaţie intitulată chiar „Arhitect Dimitrie Ionescu-Berechet“, ce-şi propune să deruleze în principal o serie de proiecte în domeniul arhitecturii bisericeşti şi civile, menite să popularizeze biografia şi creaţia acestui devotat şi talentat slujitor al Bisericii şi al ţării noastre.






Luni, 1 iulie 2013 
 http://ziarullumina.ro/memoriam/arhitectul-care-proiectat-peste-100-de-biserici

Saturday, June 29, 2013

Atelier de Arhitectură Româno-Spaniol





"Cea de a cincea ediţie a Atelierului de Arhitectură Româno-Spaniol îşi va închide lucrările astazi, 28 iunie 2013, o dată cu prezentarea proiectelor de către studenţii spanioli. Tema de anul acesta a Atelierului a continuat
„Reabilitarea unui spaţiu urban din Municipiul Câmpulung”, vizănd clădirile protejate din zona Piaţa Jurământului – Mânăstirea Negru Vodă. In cadrul Atelierului a fost organizat şi un concurs de eseuri cu titlul „Câmpulung în 100 de cuvinte”, adresat tuturor indiferent de vârstă. Astfel, începând cu ora 15.00, în Sala Mare a Primăriei, va avea loc, prezentarea proiectului „Exerciţii de arhitectură – Câmpulung Muscel” ilustrat şi prin desene şi machete, realizat de studenţii anului 2 şi departamentul Bazele Proiectării din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti. De la ora 16.00 se va continua cu prezentarea proiectului „Arhitectura Berechet în viziune Berechet”, lector Ştefan Ionescu Berechet, cu participarea domnului Ion Ionescu Berechet, proiect realizat sub egida Asociaţiei „Arhitect Dimitrie Ionescu Berechet”. Vor urma prezentările proiectelor studenţilor spanioli şi, bineînteles, premierea câştigătorilor concursului de eseuri, atât la secţiunea în limba română cât şi la secţiunea în limba spaniolă. L-a secţiunea în limba română s-au depus 63 de lucrări din care 14 nu au prezentat eseurile şi în format electronic, pe CD, aşa cum prevedea regulamentul, iar 19 lucrări au avut mai mult de 100 de cuvinte, depâşind astfel numărul maxim de 100 de cuvinte."


Sursa: http://ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=52125:astazi-se-incheie-atelierul-de-arhitectur-romano-spaniol-&catid=3:subiectul-zilei&Itemid=4
 

Friday, June 21, 2013



Este foarte important pentru noi sa confirmati participarea sau sa verificati pagina noastra de Facebook inainte de a veni la curs, pentru a putea fi la curent cu unele eventuale modificari de program. Va multumim!

Eveniment sprijinit de Asociatia noastra.